UNIUNEA CIVILĂ, PARTENERIATUL ÎNREGISTRAT ȘI
IMPORTANȚA LOR ÎN RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI
LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
Roxana DOROGA
Grupa 715
ABSTRACT
În prezentul referat doresc a dezbate problematica recunoașterii căsătoriei realizate
într-un alt stat și implementarea internă a uniunilor civile și a parteneriatelor înregistrate,
implicit protejarea drepturilor familiilor alcătuite din membrii de același sex.
PREZENTAREA PROBLEMATICII
După cum se regaseste in Codul Civil, art. 277, statul roman interzice echivalarea a
orice forma de conviețuire cu căsătoria, ba chiar mai mult nici nu recunoaște o căsătorie,
uniune sau parteneriat existent, dacă acestea au fost oficializate într-o alta tara. Prin Decizia
nr. 534/2018 a CCR se stabilește ca alin. (2) și (4) de la articolul sus-menționat sunt
constituționale în măsura în care este acordat dreptul de sedere soților - cetățenilor UE sau
cetățenilor statelor terțe.
În conținutul Legii nr. 268/2020 privind modificarea și completarea Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției copiilor români, doua persoane pot adopta impreuna
doar în cazul în care sunt soț și soție. Acest lucru este valabil atat pentru adopția internă cât și
pentru adopția internațională a copiilor de pe teritoriul României cu toate ca pct. 26 și 27 din
recomandarea CM/Rec(2010)5 se exprima clar ca în luarea deciziilor cu privire la
responsabilitățile parentale sau la adopție nu ar trebui sa fie făcut discriminări pe baza de gen
sau orientare. Însă în Conventia de la Haga adoptată la 19 octombrie 19996 este asigurata
recunoașterea și executarea măsurilor de protectie a recunoașterii adoptiei în toate statele
contractante.
Ce se intampla insa în momentul în care o familie adoptiva alcatuita din mebrii de
același sex, care a oficiat atat căsătoria cât și procedura de adopție internă (în aceasta ordine),
într-o țara de reședință din UE, decide sa se mute în România, unul dintre membrii fiind și
detinator de cetatenie romana? Romania nu va recunoaste casatoria, insa in urma deciziei
CCR sus-menționată, va trebui sa asigure dreptul de sedere soțului care nu detine cetatenia
romana, iar conform Rezoluției Parlamentului European din 2 februarie 2017, recunoașterea
transfrontalieră a hotararii de adopție va fi automată. Se mai poate numi aceasta familie, o
familie?
Articolul 26 din Constituția României referitor la viața intimă, familială și privată
prevede în primul alineat că autoritățile publice au datoria de a respecta și ocroti aceste
aspecte. Însă articolul 48 din același act defineste familia ca fiind întemeiată pe baza
căsătoriei. Dacă autoritățile publice refuză recunoașterea căsătoriei cuplului, putem spune ca
familia respectivă, la randul ei nu este recunoscută.
Ce se va intampla insa în cazul unui cuplu alcătuit din soț și soție în aceasi situatie sus
prezentată? Aceștia își vor putea menține statutul căsătoriei, acesta fiind recunoscut în toate
țările membre UE.
1
IMPORTANȚA LOR ÎN RESPECTAREA DREPTURILOR ȘI
LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
Roxana DOROGA
Grupa 715
ABSTRACT
În prezentul referat doresc a dezbate problematica recunoașterii căsătoriei realizate
într-un alt stat și implementarea internă a uniunilor civile și a parteneriatelor înregistrate,
implicit protejarea drepturilor familiilor alcătuite din membrii de același sex.
PREZENTAREA PROBLEMATICII
După cum se regaseste in Codul Civil, art. 277, statul roman interzice echivalarea a
orice forma de conviețuire cu căsătoria, ba chiar mai mult nici nu recunoaște o căsătorie,
uniune sau parteneriat existent, dacă acestea au fost oficializate într-o alta tara. Prin Decizia
nr. 534/2018 a CCR se stabilește ca alin. (2) și (4) de la articolul sus-menționat sunt
constituționale în măsura în care este acordat dreptul de sedere soților - cetățenilor UE sau
cetățenilor statelor terțe.
În conținutul Legii nr. 268/2020 privind modificarea și completarea Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției copiilor români, doua persoane pot adopta impreuna
doar în cazul în care sunt soț și soție. Acest lucru este valabil atat pentru adopția internă cât și
pentru adopția internațională a copiilor de pe teritoriul României cu toate ca pct. 26 și 27 din
recomandarea CM/Rec(2010)5 se exprima clar ca în luarea deciziilor cu privire la
responsabilitățile parentale sau la adopție nu ar trebui sa fie făcut discriminări pe baza de gen
sau orientare. Însă în Conventia de la Haga adoptată la 19 octombrie 19996 este asigurata
recunoașterea și executarea măsurilor de protectie a recunoașterii adoptiei în toate statele
contractante.
Ce se intampla insa în momentul în care o familie adoptiva alcatuita din mebrii de
același sex, care a oficiat atat căsătoria cât și procedura de adopție internă (în aceasta ordine),
într-o țara de reședință din UE, decide sa se mute în România, unul dintre membrii fiind și
detinator de cetatenie romana? Romania nu va recunoaste casatoria, insa in urma deciziei
CCR sus-menționată, va trebui sa asigure dreptul de sedere soțului care nu detine cetatenia
romana, iar conform Rezoluției Parlamentului European din 2 februarie 2017, recunoașterea
transfrontalieră a hotararii de adopție va fi automată. Se mai poate numi aceasta familie, o
familie?
Articolul 26 din Constituția României referitor la viața intimă, familială și privată
prevede în primul alineat că autoritățile publice au datoria de a respecta și ocroti aceste
aspecte. Însă articolul 48 din același act defineste familia ca fiind întemeiată pe baza
căsătoriei. Dacă autoritățile publice refuză recunoașterea căsătoriei cuplului, putem spune ca
familia respectivă, la randul ei nu este recunoscută.
Ce se va intampla insa în cazul unui cuplu alcătuit din soț și soție în aceasi situatie sus
prezentată? Aceștia își vor putea menține statutul căsătoriei, acesta fiind recunoscut în toate
țările membre UE.
1
