RECAPITULARE
T. G.D.
1.
C.
2
Componentele sist. ştüntelor juridice
TEORIA GENE RALĂ A DREPTULUI
A. 63
ŞTIINTE LE JURIDICE ISTORICE
3.4+
ŞTIINŢELE JURIDICE DE RAMURĂ
C.L
ŞTINŢELE AJUTĂTOARE
A. Studiază fenomenul juridic en evolutia
sa istorică concreta
dintr-o anumită ţară (ex. istoria dreptului românesc
B.
Studiază fenomene juridice particulare, speci ce una
anumite ranuri de drept ( ex. stünţa dreptului constitutional,
civil, administrativ, penal, international
dreptul comparat, seciologia juridică, etnologia juridică,
antropologia juridică, logica juridica, psihologia juridica,
semiotica si semiologia giuridică, econoncia giuridică
Obiectul de studiu a TGD
L ABC-ul dreptului
L
Succesoarea Enciclopedici gücidice
L
coordonează cercetarea prospectiva
L
studicel concepte lor , cate gosüilor, principulor şi
noţiunilor de bază ale dreptului
3. Filoso a dreptului
re exia loso că privitoare la drept
L
Scopul sau este să expliciteze, să pune in lumina
L să evalueze principüle pe care este constituit dreptul
3 directiu principale in care studiaza dreptul:
principulor privitoare la de nitia dreptului contologie)
ce privesc sursa dreptului (metodo legia)
4
pricipiile ce privesc rolul dreptelui in viaţa omului
(axiologie)
4
Lo principiilor
fl fifi fi fi fi
,Lui MU
China
>
4. Primele legiuiri apărute in lume
4
CODUL LUI HAMMURABI
edictat 2000 de ani i.Hr., Babilon
contine norme cu caract. juridic, moral si religies
L
282 articole sculptate intr-o coloană de bazalt negre
L
prevede structura ierarkică a societăţii babiloniene
CODUL LUI MANU
4 scris intre sec. X11 si Vic.tt,
India
Lo culegere de norme
privind conduita civila si religioasa
Lo 42 carte', 7100.000 stanta
stante - cunoscute dear 2684 stante
L
principe teologice, meta zică şi cosmogonie, precepte
de morală, pedagogie, comert, legi agrare , civile, penale
formează şi azi baza dreptaki indian public si privat
CODUL
y alcatuit in sec. X c.hr
4
contine principalele norme de drept cutanear şi exemple
de practică judiciară
→ 3000 de articole - nu a răzbătut până în prezent
L
prevede un sistem cuprinzator pentru pedepse
5. Primele legiuiri in Europa
L LEGILE Lui LYCURG
Sec. X - 1x i.tr, Sparta
care să stapânească şi să nu tulbure multin
luxul, fastul, purtarea podoabelor de are exau interzise
apare
ATIMA ea pedeapsă
scoaterea in afara legii
LE GILE LUI DRACON Si SOLON
L
VI - Vitto Atena
apropiat societatea ele democraţia sclavagista
primele norme de drept scris
prima prevedere a intervenţiei statului
En materie penală (ex : caturi de omucid) )
Lo lege
mea
L
L
Sec.
>
Le Salon a
L Dracon fi
,L
L
L
LEGEA CELOR XIL TABLE
| 451 i.tr, Romani
L
singurul izvor scris al dreptului roman
L
prevederi referitoare la familie, proprietate şi succesiune
6. Primele legiuiri in tara noastra
4 PRA VILELE MOLDOVENEŞTI (Vasile Lupu, 1646)
PRAVILELE ŢĂRII ROMÂNEŞTI (Matei Basarab, 1640)
CODUL Lui CALI MACH (Moldova, 1817)
CODUL CARAGEA (Tara Românească, 1818)
7. Principalele acceptiuni ale noţiunii de drept"
4 DREPTUL Oãiectiv
to reglementeaza raporture sociale, generate de insasi
scopurile generale ale vieţii
drept public/privat, drept natural, drept scris /nescris
DREPTUL SUBIECTIV
aparţine unei persoane, aptitudinea acesteia de a
exercita o activitate sau alta
dreptul de vot, dreptul la muncă, abreptul la invatatură
DREPTUL Pozitiv
4
L
Totalitatea normebr in vigoare
drept aplicabil imediat si continue obligatoriu şi
susceptibil de a dus la indeplinire prin forta
coercitiva statală
Factorie de con gurare
L CADRUL NATURAL (factorul geogra c, demogra c, biologic)
L
CADRUL SociAL - ECONOMIC
CADRUL ISTORIC, ETNIC, NATIONAL
> CADRUL Politic ( sistemul politic)
L STAT, PARTIDE POLITICE , GRUPURI DE PRESIUNE
(Sindicate, asociatii)
CADRUL CULTURAL - İDEOLOGIC
FACTORUL INTERNATIONAL
4
8.
O
dreptului
L
FACTORUL
UMAN
fifi fi fi
T. G.D.
1.
C.
2
Componentele sist. ştüntelor juridice
TEORIA GENE RALĂ A DREPTULUI
A. 63
ŞTIINTE LE JURIDICE ISTORICE
3.4+
ŞTIINŢELE JURIDICE DE RAMURĂ
C.L
ŞTINŢELE AJUTĂTOARE
A. Studiază fenomenul juridic en evolutia
sa istorică concreta
dintr-o anumită ţară (ex. istoria dreptului românesc
B.
Studiază fenomene juridice particulare, speci ce una
anumite ranuri de drept ( ex. stünţa dreptului constitutional,
civil, administrativ, penal, international
dreptul comparat, seciologia juridică, etnologia juridică,
antropologia juridică, logica juridica, psihologia juridica,
semiotica si semiologia giuridică, econoncia giuridică
Obiectul de studiu a TGD
L ABC-ul dreptului
L
Succesoarea Enciclopedici gücidice
L
coordonează cercetarea prospectiva
L
studicel concepte lor , cate gosüilor, principulor şi
noţiunilor de bază ale dreptului
3. Filoso a dreptului
re exia loso că privitoare la drept
L
Scopul sau este să expliciteze, să pune in lumina
L să evalueze principüle pe care este constituit dreptul
3 directiu principale in care studiaza dreptul:
principulor privitoare la de nitia dreptului contologie)
ce privesc sursa dreptului (metodo legia)
4
pricipiile ce privesc rolul dreptelui in viaţa omului
(axiologie)
4
Lo principiilor
fl fifi fi fi fi
,Lui MU
China
>
4. Primele legiuiri apărute in lume
4
CODUL LUI HAMMURABI
edictat 2000 de ani i.Hr., Babilon
contine norme cu caract. juridic, moral si religies
L
282 articole sculptate intr-o coloană de bazalt negre
L
prevede structura ierarkică a societăţii babiloniene
CODUL LUI MANU
4 scris intre sec. X11 si Vic.tt,
India
Lo culegere de norme
privind conduita civila si religioasa
Lo 42 carte', 7100.000 stanta
stante - cunoscute dear 2684 stante
L
principe teologice, meta zică şi cosmogonie, precepte
de morală, pedagogie, comert, legi agrare , civile, penale
formează şi azi baza dreptaki indian public si privat
CODUL
y alcatuit in sec. X c.hr
4
contine principalele norme de drept cutanear şi exemple
de practică judiciară
→ 3000 de articole - nu a răzbătut până în prezent
L
prevede un sistem cuprinzator pentru pedepse
5. Primele legiuiri in Europa
L LEGILE Lui LYCURG
Sec. X - 1x i.tr, Sparta
care să stapânească şi să nu tulbure multin
luxul, fastul, purtarea podoabelor de are exau interzise
apare
ATIMA ea pedeapsă
scoaterea in afara legii
LE GILE LUI DRACON Si SOLON
L
VI - Vitto Atena
apropiat societatea ele democraţia sclavagista
primele norme de drept scris
prima prevedere a intervenţiei statului
En materie penală (ex : caturi de omucid) )
Lo lege
mea
L
L
Sec.
>
Le Salon a
L Dracon fi
,L
L
L
LEGEA CELOR XIL TABLE
| 451 i.tr, Romani
L
singurul izvor scris al dreptului roman
L
prevederi referitoare la familie, proprietate şi succesiune
6. Primele legiuiri in tara noastra
4 PRA VILELE MOLDOVENEŞTI (Vasile Lupu, 1646)
PRAVILELE ŢĂRII ROMÂNEŞTI (Matei Basarab, 1640)
CODUL Lui CALI MACH (Moldova, 1817)
CODUL CARAGEA (Tara Românească, 1818)
7. Principalele acceptiuni ale noţiunii de drept"
4 DREPTUL Oãiectiv
to reglementeaza raporture sociale, generate de insasi
scopurile generale ale vieţii
drept public/privat, drept natural, drept scris /nescris
DREPTUL SUBIECTIV
aparţine unei persoane, aptitudinea acesteia de a
exercita o activitate sau alta
dreptul de vot, dreptul la muncă, abreptul la invatatură
DREPTUL Pozitiv
4
L
Totalitatea normebr in vigoare
drept aplicabil imediat si continue obligatoriu şi
susceptibil de a dus la indeplinire prin forta
coercitiva statală
Factorie de con gurare
L CADRUL NATURAL (factorul geogra c, demogra c, biologic)
L
CADRUL SociAL - ECONOMIC
CADRUL ISTORIC, ETNIC, NATIONAL
> CADRUL Politic ( sistemul politic)
L STAT, PARTIDE POLITICE , GRUPURI DE PRESIUNE
(Sindicate, asociatii)
CADRUL CULTURAL - İDEOLOGIC
FACTORUL INTERNATIONAL
4
8.
O
dreptului
L
FACTORUL
UMAN
fifi fi fi
