Silogismul(raționament deductiv mediat)
I. DEF: Silogismul este acea inferență mediată, care din două propoziții categorice care au un termen
comun se deduce drept concluzie o altă propoziție categorică ai cărei termeni sunt termenii necomuni ai
premiselor.
II. Structura silogismului
a) Termenul mediu - apare în ambele premise, dar nu apare în concluzie; termenul mediu este un
termen de legătură, prin intermediul căruia se pun în relație ceilalți doi termeni ai silogismului.
b) Termenul major – joacă rolul de predicat al concluziei; premisa care îl numește se numește
PREMISA MAJORĂ
c) Termenul minor – joacă rolul de subiect al predicatului; premisa care îl conține se numește
PREMISĂ MINORĂ.
! Ultimii doi termeni mai sunt numiți și termeni extremi.
III. Exemple de silogism
P1 Toți cei care citesc mult sunt persoane care au cultură generală. MaP
P2 Logicienii sunt persoane care citesc mult. SaM
C Logicienii sunt persoane care au cultură generală. SaP
Analiza silogismului începe de la concluzie: subiectul din concluzie(logicienii) este termenul minor, iar
predicatul concluziei este termenul major al silogismului(persoane care au cultură generală). Termenul
mediu este „persoane care citesc mult”.
IV. Figuri și moduri silogistice
Figurile silogistice sunt tipare/moduri de aranjament a celor 3 termeni în premise. Există 4 figuri silogiste:
Modurile silogistice
În funcție de cantitatea și calitatea premiselor și concluziei, silogismele se împart în mai multe moduri
silogistice. De pildă, spunem că un silogism este de modul eio dacă majora lui este o universală negativă(e),
minora este particulară afirmativă(i) iar concluzia o particulară negativă(o). Dacă, în plus, vom spune că
avem un silogism de forma eao-3, vom înțelege prin acest lucru că silogismul în cauză este de figura a III-a
și de modul eao. În acest fel, putem determina în mod univoc forma logică a unui silogism.
- În fiecare figură sunt 64 de moduri silogistice(4*4*4)
- Vor exista 256 de forme posibile de silogisme categorice(64*4)
I. DEF: Silogismul este acea inferență mediată, care din două propoziții categorice care au un termen
comun se deduce drept concluzie o altă propoziție categorică ai cărei termeni sunt termenii necomuni ai
premiselor.
II. Structura silogismului
a) Termenul mediu - apare în ambele premise, dar nu apare în concluzie; termenul mediu este un
termen de legătură, prin intermediul căruia se pun în relație ceilalți doi termeni ai silogismului.
b) Termenul major – joacă rolul de predicat al concluziei; premisa care îl numește se numește
PREMISA MAJORĂ
c) Termenul minor – joacă rolul de subiect al predicatului; premisa care îl conține se numește
PREMISĂ MINORĂ.
! Ultimii doi termeni mai sunt numiți și termeni extremi.
III. Exemple de silogism
P1 Toți cei care citesc mult sunt persoane care au cultură generală. MaP
P2 Logicienii sunt persoane care citesc mult. SaM
C Logicienii sunt persoane care au cultură generală. SaP
Analiza silogismului începe de la concluzie: subiectul din concluzie(logicienii) este termenul minor, iar
predicatul concluziei este termenul major al silogismului(persoane care au cultură generală). Termenul
mediu este „persoane care citesc mult”.
IV. Figuri și moduri silogistice
Figurile silogistice sunt tipare/moduri de aranjament a celor 3 termeni în premise. Există 4 figuri silogiste:
Modurile silogistice
În funcție de cantitatea și calitatea premiselor și concluziei, silogismele se împart în mai multe moduri
silogistice. De pildă, spunem că un silogism este de modul eio dacă majora lui este o universală negativă(e),
minora este particulară afirmativă(i) iar concluzia o particulară negativă(o). Dacă, în plus, vom spune că
avem un silogism de forma eao-3, vom înțelege prin acest lucru că silogismul în cauză este de figura a III-a
și de modul eao. În acest fel, putem determina în mod univoc forma logică a unui silogism.
- În fiecare figură sunt 64 de moduri silogistice(4*4*4)
- Vor exista 256 de forme posibile de silogisme categorice(64*4)
